Un medic rezident s-a sinucis după ce a muncit până la epuizare. A cedat fizic și psihic după sute de ore suplimentare: „Nimeni n-are grijă de mine”

„Fenomenul Karoshi” – moartea cauzată prin muncă până la epuizare – revine în actualitate pe prima pagină a ziarelor, după ce un medic rezident din Japonia de 26 de ani s-a sinucis după 3 luni de lucru fără pauză. Potrivit avocaților familiei, Takashima Shingo lucrase peste 207 ore suplimentare în luna de dinaintea morții sale și nu-și luase nicio zi liberă timp de trei luni.

Familia lui pledează acum pentru a face o schimbare într-o națiune afectată de mult timp de cultura muncii excesive, potrivit CNN.

Takashima Shingo lucra ca medic rezident la un spital din orașul Kobe când s-a sinucis în luna mai a anului trecut, potrivit televiziunii publice NHK.

În cadrul unei conferințe de presă de vinerea trecută, familia lui Takashima a descris cum cum tânărul era dus la disperare și și-a exprimat durerea pentru moartea sa.

Înainte de sinucidere, a declarat mama sa, Junko Takashima, tânărul ar fi spus că „era prea greu” și că „nimeni nu l-ar fi ajutat”, potrivit unei înregistrări video a conferinței de presă publicate de presa locală.

„’Nimeni nu are grijă de mine’, îmi tot spunea el. Cred că mediul înconjurător l-a dus la limită. Fiul meu nu va deveni un medic bun, nici nu va putea să salveze pacienți și să contribuie la societate. Cu toate acestea, sper sincer că mediul de lucru pentru medici va fi îmbunătățit, astfel încât același lucru să nu se mai întâmple în viitor”, a spus ea.

Fratele lui Takashima, al cărui nume nu a fost dezvăluit, a vorbit de asemenea în cadrul conferinței de presă, spunând:

„Indiferent cum privim orele de lucru ale fratelui meu, 200 de ore (de ore suplimentare) este un număr incredibil și nu cred că spitalul are o abordare solidă în ceea ce privește managementul muncii în primul rând”, a declarat el.

Fenomenul Karoshi – sute de tineri ajung să muncească până la epuizare

Stresul și consecințele asupra sănătății mintale care au urmat au provocat chiar și un fenomen numit „karoshi”, sau „moarte prin suprasolicitare” – ceea ce a dus la adoptarea unei legislații menite să prevină decesele și rănile cauzate de orele de muncă excesive.

O serie de cazuri de suprasolicitare a muncii au ținut prima pagină a ziarelor naționale și globale de-a lungul anilor – de exemplu, oficialii japonezi au ajuns la concluzia, în 2017, că un reporter politic în vârstă de 31 de ani, care a murit în 2013, a suferit o insuficiență cardiacă din cauza multelor ore petrecute la locul de muncă. Ea lucrase 159 de ore suplimentare în luna de dinaintea decesului, potrivit NHK.

Problema rămâne deosebit de ridicată în sectorul asistenței medicale. Un studiu din 2016 a constatat că mai mult de un sfert dintre medicii de spital cu normă întreagă lucrează până la 60 de ore pe săptămână, în timp ce 5% lucrează până la 90 de ore, iar 2,3% lucrează până la 100 de ore.

Un alt raport, publicat în acest an de Asociația Colegiilor Medicale din Japonia, a constatat că peste 34% dintre medici au un „nivel special de ore suplimentare care depășesc limita superioară de 960 de ore pe an”.

Spitalul neagă acuzațiile

Însă conducerea spitalului la care a lucrat Takashima Shingo neagă faptul că l-ar fi expus pe tânărul rezident la suprasolicitare extremă. Într-o conferință de presă de săptămâna trecută, Centrul Medical Konan a ripostat.

„Există multe momente în care (medicii) își petrec timpul studiind pe cont propriu și dormind în funcție de nevoile lor fiziologice. Din cauza gradului foarte mare de libertate, nu este posibil să se determine cu exactitate orele de lucru”, a declarat un purtător de cuvânt al spitalului.

Contactat luni de CNN, un purtător de cuvânt al spitalului a declarat: „Nu recunoaștem acest caz ca fiind ore suplimentare de muncă și nu vom mai comenta acest lucru în viitor”.

Însă, în iunie, organismul guvernamental de inspecție a muncii a decis că moartea tânărului medic a fost un incident legat de muncă din cauza orelor lungi de lucru, potrivit NHK – subliniind presiunile imense exercitate asupra lucrătorilor din domeniul sănătății.

Pe de altă parte, reformele legislației muncii și ale reglementărilor privind orele suplimentare din 2018 au înregistrat unele mici progrese, guvernul raportând anul trecut că numărul mediu de ore anuale lucrate de fiecare angajat a fost „în scădere treptată”. Cu toate acestea, deși numărul de ore de muncă efective a scăzut, orele de muncă suplimentare au fluctuat de-a lungul anilor, a adăugat acesta.

Japonia se luptă de mult timp cu o cultură persistentă a suprasolicitării, angajații din diverse sectoare raportând ore de lucru suplimentare, presiuni mari din partea supervizorilor și deferență față de companie, potrivit Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Sursa FOTO: Arhiva Gândul/ Caracter ilustrativ